Fresca Eroului Capitalist
[pictura compusa din panouri modulare, adosate soclului fostei statui a lui Lenin, Piata Presei Libere, Bucuresti]
“Fresca Eroului Capitalist” este un rapel, peste timp, la fostele imagini omagiale comuniste din Bucuresti, care elogiau eroii clasei muncitoare. Sunt prezentati noii eroi inregimentati in constructia noului sistem social si supusi noilor valori capitaliste.
Limbajul vizual este al frescelor din China sau URSS, tocmai pentru a arata ca efectul constructiei unui nou sistem este acelasi – stergerea personalitatii individuale in favoarea macro-organismelor sociale, ingradirea libertatii prin conceptul de business park in care totul este controlat, calculat si respectat ca atare, consumismul, ca extrema opusa a infometarii din comunism.
Noile concepte vehiculate sunt job-ul, Mall-ul, gadget-ul, masina sau vila ca semn al statutului social. Toate aceste aspecte sunt punctate in fresca eroului muncitor capitalist. Tot ce intra de fapt in sfera aspirationala a eroului nostru ii fura iremediabil libertatea, lucru in cautarea caruia a plecat, prin construirea acestui sistem.
Proiectul nu doreste sa puna in balanta sau sa compare sisteme sociale ci, prin apropierea lor sa puna in evidenta punctele nevralgice ale sistemului capitalist, in general, si al alcatuirii lui in “cheie” romaneasca, in special.
Le charme discret de l’autorite
In “Le charme…” am surprins varianta biedermeier, mic burgheza, “minora” a jandarmului din Romania interbelica, fata de varianta “majora”, triumfalista si extremista a autoritatii burgheze occidentale. Lucrarile ironizeaza autoritatea, aruncandu-o in derizoriul lumii mic burgheze, in tautologia caracteristica – jandarm, amanta, trofeu vanatoresc, mancare.
Plecand de la o arhiva de fotografii documentare despre jandarmi si viata lor publica dar si particulara, am construit cateva ipostaze aproape suprarealiste si grotesti prin ironie si absurditate. Lucrarile inramate baroc si agatate pe tapetul cu motive ce intregesc universul politienesc, redau atmosfera burgheza a politistului, complacerea in acel “dolce farniente” al “establishmentului”. Complezenta gesturilor politienesti, pedeapsa ca ritual somptuos, hobby-ul vanatorii reinterpretat ca ipostaza a “puterii”, amanta si picanteriile, ritualurile pompieriste de sarbatorile nationale sunt cateva subiecte pe care le-am comentat.
